Ce este telelucrul (telemunca, telework)?

home office 336373

În ultimii ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaționale și de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor științifice, politice și economice din ultima perioadă a stat apariția și dezvoltarea Societății Informaționale, generatoare de noi oportunități de muncă dar și de schimbări esențiale în ceea ce privește natura muncii și modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluția industrială.

 

În acest context, telelucrul (TL) a devenit domeniu strategic din punct de vedere teoretic și practic, deoarece:

* reprezintă o soluție cu potențial practic important;

* se poate dezvolta repede;

* poate influența în bine viața multor europeni;

* este un excelent promotor al noilor procese și tehnologii avansate;

* este o componentă a noii revoluții științifice și tehnologice, orientată spre societatea bazată pe informație și cunoaștere.

TL, ca un nou mod de a lucra prin efectuarea unei activități (forme de muncă) flexibile în timp și la distanță, utilizând tehnologia informațională și comunicațiile avansate, se concretizează în teleactivități și teleservicii.

Ce este telelucrul

Telelucrul este activitatea prin care se utilizează Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru realizarea unei activități lucrative la distanta de locul unde este nevoie de rezultatul muncii sau de locul unde s-ar fi desfășurat munca in mod normal.

Telelucrul include:

Telelucrul mobil: când o parte din personalul unei firme (TIC), care ii permite sa fie mai mult timp in contact cu clienții sau sa livreze, in timp ce nu este la birou, o serie de servicii care implica, in mod normal, prezenta in birourile companiei.

Telecentre: oferă facilitați de birouri locale pentru persoanele care nu vor sa lucreze acasă, dar intenționează sa profite de avantajele oferite de TL. Fiecare angajat lucrează in biroul firmei aflat cel mai aproape de el sau cel mai convenabil, iar aceste centre sunt cuplate prin rețeaua electronica. Ele pot aparține unei singure companii sau compania interesata poate să închirieze o parte din acestea in scopul telelucrului.

Telecomunitati (Telecottages): comunități locale cu acces, datorita marii performante a TIC, la avantajele dezvoltării si la societatea care îi lipsește unui lucrător acasă, numite așa datorită originii lor in zonele rurale. Prima telecomunitate a existat in Scandinavia. Telecomunitățile au următoarele avantaje

* posibilități îmbunătățite de instruire;

* regenerare economica;

* rol social.

Modificare funcțională: funcțiile afacerii care inițial erau localizate aproape de client sunt concentrate si livrate la distanta; activitățile includ:

* front office - vânzări care înainte erau efectuate "in drumul cumpărătorului", iar acum sunt făcute prin telefon sau rețea;

* back office - acele activități de întreținere si service realizate înainte "la fața locului", care sunt îndeplinite oriunde in lume, folosindu-se accesul la distanta.

Se poate considera, de asemenea, ca TL include echipe de lucru dispersate prin care, de ex., o companie de engineering folosește trei sau mai multe echipe in zone geografice diferite, fapt care ii permite sa lucreze 24 ore pe zi, datorita decalajului orar dintre zone, fiecare echipa "predând ștafeta" alteia la sfârșitul zilei sale de lucru.

La toate aceste terminologii și clasificări consacrate se poate adăuga o noțiune folosită în prezent pe Internet, dar care nu este legata in mod special de conceptul de telelucru: comunitățile virtuale. Aceste "orașe ale Internetului" cunosc în prezent o dezvoltare exploziva, constituindu-se, în același timp, ca principalele centre de inițiere și dezvoltare a multor telelucrători.

De asemenea, o activitate de viitor în domeniul TL o reprezintă înființarea unor companii virtuale fără statut juridic, in cadrul cărora mai mulți telelucrători cu calități complementare se unesc pentru a satisface, simultan, o gama cat mai diversa de solicitări, unindu-și eforturile si ajutându-se reciproc.

Definitii

Telelucrul este, prin definiție, activitatea prin care se utilizează calculatoarele si telecomunicațiile pentru a schimba geografia de lucru acceptata.

Telecomutarea este un termen folosit in SUA, in timp ce termenul de telelucru se folosește mai mult in Europa.

Termenul de telecomutare a fost folosit pentru prima data de Jack Nilles, care a jucat un rol principal in promovarea acestui concept în SUA, fiind apoi popularizat de futuristul Francis Kinsman în cartea sa Telecomutatorii (1987). Termenul de telelucru a fost popularizat în Europa de Comisia Europeana, care a sponsorizat importante cercetări in domeniu. 

Legat de aceasta activitate, se utilizează următoarea terminologie specifică: 

Telelucrător, telecomutator: cineva care lucrează acasă tot timpul sau o parte din el. Termenul poate, de asemenea, sa se refere la cineva care comuta pe o distanta mica, de exemplu la un telecentru, in loc sa lucreze într-un sediu mai îndepărtat. Telelucrătorii pot fi: 

* cu contract

* semiangajați sau liber profesioniști (freelancers)

* informali sau iliciți 

* antreprenoriali.

Cine poate fi numit telelucrător?

"Persoana care lucrează în mod regulat minim o zi (ca zi de muncă) pe săptămână, de la distanță, pe baza unui contract scris sau a unei înțelegeri mutuale, folosind echipamente și tehnologie de telecomunicații".

Unii autori fac chiar distincție între următoarele categorii:

* telelucrători „marginali": una-două zile pe lună lucrate la domiciliu;

* telelucrători „substanțiali": cu una sau mai multe zile pe săptămână;

* telelucrători „dominanți": cu trei sau mai multe zile pe săptămână. 

După cum se poate observa, esențial în definirea acestor concepte este faptul că supervizarea muncii, contactele cu șefii (ierarhia superioară), cu colegii și cu beneficiarii sau clienții trebuie realizate - cel puțin parțial - prin telecomunicații, precum și rezultatele muncii trebuie să fie prezentate în acest mod.

Trebuie făcută distincția între angajați și persoanele care lucrează pe cont propriu. Persoanele care lucrează pe cont propriu au ca loc de muncă propria locuință, comunicând prin rețele de telecomunicații; nu orice lucrător la domiciliu este însă obligatoriu și un telelucrător.

De asemenea, trebuie făcută o distincție clară între persoanele care lucrează acasă peste programul normal de lucru, permanent sau doar la sfârșit de săptămână și telelucrători.

Telelucrătorii pot fi:

* persoane care lucrează la domiciliu;

* persoane care se deplasează frecvent la domiciliul clienților, dar al căror loc de muncă este acasă;

* persoane care lucrează în centre de telelucru.

Lucrul flexibil (Flexible Working): un centru de lucru care folosește o larga paleta de noi practici, inclusiv flexibilitate in localizarea lucrului. Aici se poate încadra si ideea de "hot desk": în loc ca fiecare angajat să aibă biroul și calculatorul propriu, aceștia folosesc de fiecare dată locurile disponibile în acel moment.

Telelucrul concentrativ: concept folosit (de exemplu) de Dell si American Express, care au utilizat telelucrători dispersați în anumite centre delimitate geografic.

Telelucrul offshore: presupune comutarea activității departe de regiunea, orașul sau țara în care domiciliază lucrătorul, datorită facilităților fiscale oferite.

Telelucrul nomad: lucrătorii "nomazi" sunt obligați să călătorească în permanență, locul de muncă fiind oriunde se întâmplă să poposească.

PDF:  https://www.setthings.com/ro/e-books/ce-este-telelucrul-telemunca-telework/